Cum a votat România în funcție de opt indicatori socio-economici și cum s-au diferențiat victoriile lui Simon de cele ale lui Nicușor Dan

Ce ne poate spune combinația dintre vârsta medie a populației și suprafața locuibilă pe persoană?
Această combinație scoate la iveală tipuri distincte de comunități: locuri unde populația e îmbătrânită dar trăiește în locuințe mari, zone tinere, dar dense și aglomerate, sau suburbii în creștere cu familii tinere și spațiu generos. Graficul ne arată nu doar nivelul de trai, ci și direcții demografice: unde s-au retras vârstnicii, unde se concentrează familiile înstărite, sau care sunt zonele unde tinerii trăiesc în condiții mai restrânse. În ansamblu, aceste relații reflectă mobilitatea socială, presiunea urbană și transformările economice ale fiecărei regiuni.

• Localitățile din dreapta sus (vârstă medie mare și spațiu generos)sunt adesea foste orașe istorice sau stațiuni, unde populația tânără a plecat, iar cei rămași trăiesc în case mari.


• În dreapta jos, vedem orașe mici sau cartiere vechi, unde locuiesc oameni mai în vârstă în locuințe mici – semn al unor condiții mai modeste.


• Stânga sus ne arată suburbii sau localități periurbane mai înstărite, cu familii tinere care trăiesc în case mari.


• Stânga jos indică orașe mari și aglomerate, dominate de populație tânără care locuiește în spații restrânse.

Simion, învingător în localități cu media de vârstă mai mare și spațiu locuibil mic

Din dispunerea rezultatelor pe grafic se observă cum Nicușor Dan iese clar în evidență câștigând în orașe și localități periurbane prospere - suprafața medie pe locuitor fiind de 34,9 mp. Dan a câștigat votul și pe zone unde vârsta medie a populației este situată între 35 și 45 de ani, media de vârstă în localitățile câștigate fiind de 38,1 ani.

De cealaltă parte, scorurile înregistrate de George Simion sunt mult mai răsfirate pe grafic - practic Simion a câștigat din toate categoriile de vârstă și din toate mediile. Pe grafic însă se poate vedea o concentrație spre zonele rurale sau urbane medii și mici, cu medie de vârstă mai înaintată (41,8 ani) și suprafețe locuibile pe cap de locuitor mai mici în general (20,7 mp).

Ce ne arată relația dintre plecările cu domiciliul și șomajul local?
Combinația dintre câți oameni pleacă dintr-o localitate și câți nu au un loc de muncă ne spune multe despre cât de bine funcționează acea comunitate. Plecările cu domiciliul arată cât de atractiv (sau nu) este un loc pentru a trăi. Șomajul arată cât de greu este să găsești un loc de muncă acolo. Când ambele sunt ridicate, înseamnă că oamenii pleacă din cauza lipsei de oportunități. Este semnul unei comunități aflate în dificultate. În schimb, acolo unde oamenii rămân și șomajul este scăzut, avem o localitate mai stabilă, unde locuitorii își pot construi un viitor. Această combinație ne ajută să înțelegem care sunt zonele vulnerabile, dar și care reușesc să-și păstreze echilibrul economic și social.

• Dreapta sus: localități cu șomaj mare și plecări frecvente – oamenii pleacă din cauza lipsei oportunităților.


• Dreapta jos: localități cu plecări frecvente, dar șomaj scăzut – oamenii pleacă, deși există locuri de muncă. Pot fi zone tranzitorii.


• Stânga sus: plecări puține și șomaj mare – populația rămâne, deși nu are acces la locuri de muncă, posibil din lipsă de alternative.


• Stânga jos: localități stabile, cu plecări reduse și șomaj mic, semn de echilibru și atractivitate locală.

Nicușor Dan, câștigător în localități cu șomaj mic

Simion a câștigat votul din primul tur în 2701 localități, iar media în localitățile câștigate arată un șomaj de 2%, cu o populație plecată de 1,9%. În comparație, Nicușor a câștigat doar 34 de localități, dar toate sunt zone urbane sau periurbane, cu mari orașe care înregistrează o pondere mai mare de plecări cu domiciliul (media de 2,7%). În schimb localitățile adjudecate de Nicușor Dan au o medie mică de șomeri: 0,3%.

Ce ne arată relația dintre numărul de salariați și impozitul pe venit?
Această combinație ne ajută să înțelegem cât de activă este economia locală. Datele despre impozitul pe venit sunt luate de la Ministerul Finanțelor și se referă la anul 2022. Am împărțit aceste valori la populație din 2022 pentru a vedea împozitul mediu/cap de locuitor. Numărul de salariați raportat la populație arată câți oameni contribuie efectiv la economie prin muncă. Impozitul pe venit per locuitor reflectă câți bani se colectează. Când ambele valori sunt ridicate, vorbim de comunități dinamice, cu o economie puternică. Când ambele sunt scăzute, e semn de slăbiciune economică, adesea legată de migrație, șomaj sau salarii mici.

• Dreapta sus: localități cu mulți salariați și venituri fiscale mari. Sunt comunități prospere și cu economie diversificată.


• Dreapta jos: localități cu mulți salariați, dar venituri fiscale mici, semn că sunt zone cu salarii foarte mici, probabil zone industriale


• Stânga sus: localități cu puțini salariați, dar venituri fiscale mari. Sunt posibile zone turistice, cu venituri din proprietăți sau venituri speciale.


• Stânga jos: localități fragile, cu puțini salariați și venituri fiscale scăzute, semn al unui potențial economic slab.

Impozitul mediu în localitățile câștigate de Simion: sub 200 de lei / În cele ale lui Nicușor Dan: 1.300 lei

Pe acest grafic ies în evidență localitățile câștigate de Nicușor Dan care se poziționează preponderent ca zone cu mai mulți salariați (35%) și solide din punct de vedere al colectării fiscale (1.319 impozit mediu/loc). În comparație, Simion a câștigat în peste 2.700 de localități care oferă o medie a salariaților de 6,9% din totalul populației, cu un impozit mediu per locuitor de 188 de lei.

În același timp din grafic reies o serie de localități unde și Simion și Antonescu au câștigat ce au caracteristicile unor zone sărace sau zone unde, în ciuda numărului mai mici de angajați, există un grad mare de impozitare (cadranul I din grafic).

Ce ne arată relația dintre fondurile europene atrase pe cap de locuitor și numărul de pacienți care revin unui medic?
Această combinație de indicatori, deși pare necorelată, ne ajută să înțelegem dacă investițiile publice contribuie, direct sau indirect, la îmbunătățirea accesului la servicii medicale. România are în continuare zone în care medicii nu sunt atrași să se stabilească. Ne referim aici, cel mai frecvent, la medicii de familie. Fondurile europene atrase, indiferent de sectorul în care sunt folosite, sprijină dezvoltarea locală prin infrastructură mai bună, servicii publice modernizate, condiții mai bune de trai. Toate acestea pot face o localitate mai atractivă pentru medici și alți specialiști. Numărul mare de pacienți per medic indică un sistem medical suprasolicitat. Dacă o localitate atrage fonduri europene consistente, dar rămâne cu puțini medici, e semn că banii nu se transformă încă în servicii publice eficiente. În schimb, acolo unde fondurile sunt mari și pacienții per medic puțini, investițiile par să contribuie la o rețea medicală mai echilibrată.

• Dreapta sus: localități cu fonduri europene mari și mulți pacienți per medic indică investiții mari, dar lipsă de personal medical sau acces slab la sănătate.


• Dreapta jos: localități cu fonduri mari și puțini pacienți per medic unde investițiile contribuie la servicii publice mai bune care atrag medici.


• Stânga sus: localități cu fonduri reduse și mulți pacienți per medic. Sunt zone vulnerabile, cu acces medical limitat și puține investiții.


• Stânga jos: localități cu fonduri reduse și mai puțini pacienți per medic sunt posibile excepții, unde rețeaua medicală funcționează în ciuda lipsei de investiții majore.

Mai mulți bani europeni atrași de localitățile câștigate de Dan și Antonescu, decât cele adjudecate de Simion

În această reprezentare grafică apar, în dreptul localităților câștigate la vot de George Simion, o polarizare a zonelor unde investițiile europene sunt minime sau chiar zero, iar în cazul multor localități și numărul de pacienți pe medic este foarte ridicat.

În medie, în dreptul localităților adjudecate de Simon vorbim de 1.931 de pacienți per medic, cu o investiție medie de fonduri europene per cap de locuitor de doar 18 lei. În cazul localităților adjudecate de Nicușor Dan acestea sunt poziționate în partea de jos a graficului, cu investiții europene mai mari pe cap de locuitor (43 de lei), dar cu acces mult mai bun la medici (725 de pacienți per medic).

Localitățile câștigate la vot de Crin Antonescu arată o dispunere mai echilibrată, cu multe zone unde sunt contabilizate și investiții din fonduri europene (25 de lei/loc), dar și zone unde numărul de pacienți per medic este ridicat (media de 1.722 pacienți/medic).